Cercetare

Eșecul unei propuneri legislative

Blog Single

Eșecul unei propuneri legislative

Find us on Facebook

Noi credem că România este o țară cu potențial mare de integrare - în societate și pe piața forței de muncă - a imigranților ce pot veni din regiunea Balcanilor. Motivele sunt felurite și le vom expune la momentul oportun. Deocamdată, vă reținem atenția prin a vă prezenta un exemplu al modului foarte prost în care autoritățile române gestionează acest potențial.


În urmă cu doi ani, la nivelul Parlamentului României a apărut o propunere legislativă menită, cel puțin declarativ, să faciliteze accesul la locuri de muncă pentru o categorie aparte de oameni: vorbitorii de limbă română din Republica Moldova și alte state unde există "comunități semnificative" de etnici români, anume Serbia, Ucraina, Albania.
Pentru prima dată în istoria României, se propunerea folosirea unui criteriu non-etnic, deosebit prin perspectiva de asimilare pe care o oferă. Sau, mai bine spus, deosebit pentru România, căci în statele din Occident este aplicat de multă vreme. Plus, cu mențiunea că nu era vorba de acordarea cetățeniei, ci de facilitatea angajarii pe o durată de maximum un an. În rezumat, dacă un cetățean străin din statele menționate ar cunoaște limba română, el sau ea nu ar mai avea nevoie să fie etnic român pentru a ajunge să lucreze în România.
Am petrecut seara citind documentele emise de diverse autorități pe traseul urmat de această propunere legislativă, prilej cu care am remarcat lucruri surprinzătoare și lucruri deloc de mirare:
- propunerea a fost respinsă, scurt și la obiect, de autorități precum Guvernul României și tot felul de comisii din Parlament, deloc suprinzător având în vedere modul total superficial în care a fost întocmită motivația propunerii ... gen, compunere de clasa a II-a; oare pentru asta sunt plătiți parlamentarii români, să facă proiecte legislative moarte din start, dar bune pentru animat speranțe și pentru a câștiga pe moment imagine? Chiar nu se puteau prevede consecințele pe termen lung ale acestui act demagogic?
- printre argumentele respingerii, unul este chiar interesant, anume că nicăieri în legislația României nu există o definiție a sintagmei "etnic român", iar acest lucru o spun autorități precum guvernul. Într-o țară unde minoritățile au parte, prin lege, de beneficii acordate strict pe criteriu etnic, aceeași lege nu explică nimic despre etnia majoritară. Ce e asta, un fel de corectitudine politică prin omisiune?
- de remarcat avizul dat de Consiliul Legislativ, de departe cel mai cuprinzător, clar și chiar bine intenționat; este singurul document între cele de aici care se propunță favorabil, explică care sunt problemele pe care le ridică propunerea și aduce și unele recomandări de îndreptare - o astfel de abordare este rar întâlnită la nivelul autorităților române.
- diametral opus, tuturor avizelor date la nivel de comisii parlamentare le lipsește, efectiv, conținutul, însemnând că se limitează la a ne comunică faptul că o comisie a decis respingerea propunerii, fără a explica de ce, motivele etc. Acesta nu este o dovadă de reprezentare parlamentară a cetățenilor și nici a inteselor României, e comoditate instituționalizată.
Ca să rezumăm, v-am vorbit de o idee foarte bună, aplicată foarte prost. Dacă statul român, prin instituțiile sale, ar fi fost interesat să atragă forță de muncă din jurul său, ar fi putut pune în aplicare o politică construită pe actualul cadru legislativ, național și european. Ar fi organizat campanii de recrutare angajați prin intermediul ambasadelor, așa cum fac ambasadele statelor occidentale interesate să integreze profesioniști străini. Ar fi purtat negocieri cu potențialii angajatori, ar fi facilitat obținerea documentelor legale necesare. Și tot așa ...
Atașăm aici link-ul unde puteți vedea succesiunea documentelor pe care le-am consultat și noi. Citiți și printre rânduri.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=17059&fbclid=IwAR1IN5DuIznNVp8yYcTVoCf2BA2T4et7zrLdIDnz6RGKnCQgFuuXhFQnaS0

Postari asemanatoare