Un val de proteste a cuprins regiunea Balcanilor de Vest, pe fondul creșterii rapide și semnificative a prețurilor la alimente și a agravării crizei financiare. În ultimele zile din luna ianuarie, dar şi în luna februarie clienții din Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia și chiar Kosovo au dat curs unui boicot de amploare față de supermarketuri, acțiune ce a fost inițiată în Croația, dar care a fost rapid preluată și de țările vecine.  

Această mișcare a fost susținută de o mare parte a populației, inclusiv de politicieni, sindicate și celebrități locale, care au ales să ia o pauză de la cumpărături pentru a protesta împotriva prețurilor mari de la produsele de bază. Iniţiativa nu se limitează doar la o problemă internă a Croației, ci  reflectă o tendință tot mai largă în regiune, în care cetățenii sunt nemulțumiți de presiunea economică tot mai mare, iar guvernele sunt obligate să acționeze pentru a proteja cei mai vulnerabili cetățeni. În Croația, înainte de boicotul de vineri, 31 ianuarie, guvernul a adăugat încă 40 de produse la lista sa existentă de 30 de produse de bază cu prețuri plafonate, au raportat presa locală. Aceste produse includ anumite tipuri de brânzeturi, cafea și produse de uz casnic esențiale, cum ar fi produsele de igienă personală.

Deși boicotul a fost un act simbolic, efectele sale nu au fost neglijabile. Supermarketurile din Zagreb și din alte orașe din Croația au înregistrat o scădere semnificativă a vânzărilor, iar parcările centrelor comerciale erau, la orele de vârf, aproape goale, un semn clar că apelul la boicot a avut un impact vizibil asupra comportamentului consumatorilor. Atât în Zagreb, capitala Croației, cât și în alte orașe din Balcani, volumele zilnice de vânzări au scăzut dramatic, cu până la 50%, în urma unui apel lansat pe rețelele de socializare.

 Potrivit datelor comunicate de Administrația Fiscală din Muntenegru, pe 31 ianuarie, vânzările au scăzut la 1.224.172 euro, față de 2.790.909 euro înregistrate la 24 ianuarie. Boicotul, chemat să protesteze împotriva prețurilor mari la alimente, a avut un impact mai mare în regiunea de nord, traficul scăzând cu 61,4 la sută. În regiunea centrală scăderea a fost de 57,89 la sută, în timp ce în sud reducerea a fost de 52,20 la sută.

 Editorul revistei Nova Ekonomija, Aleksandar Milošević, a declarat că „producătorii și lanțurile de retail văd că au puterea de a dicta că pot avea prețuri mari și că consumatorii sunt dispuși să le plătească, în timp ce pe alte piețe, consumatorii nu sunt dispuși să plătească mai mult și să meargă pe marje de preț mai mici”.

Ministrul croat al economiei, Ante Susnjar, într-o declarație transmisă de postul public de televiziune HRT, a precizat că „scopul principal este de a proteja cele mai vulnerabile grupuri de cetățeni”, a declarat. Prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajic, s-a alăturat chiar acestui protest, declarând, într-un interviu televizat acordat săptămâna aceasta postului public de radiodifuziune al țării, că, „în calitate de cetățean, susțin o astfel de acțiune”.

Pe rețelele de socializare din Kosovo au apărut apelurile pentru boicotarea lanțului de supermarketuri Grupul „Boicotarea piețelor” (BOJKOTO MARKETET) de pe Facebook a făcut apel la cetățenii din Kosovo să nu cumpere nimic pe 10 februarie.

Similar, Asociația pentru Protecția Consumatorilor, Efektiva, a cerut consumatorilor din Serbia să boicoteze cinci lanțuri mari de retail din cauza prețurilor lor excesive. Boicotul vizează lanțurile de supermarketuri Delhaize, Mercator, Univerexport, DIS și Lidl. Efektivka a spus că este normal ca prețurile să crească din cauza inflației, dar nu cu suma reflectată pe etichetele de preț ale magazinelor.

(sursa imaginii: Pro TV)