Cercetăm istoria locurilor unde trăim pentru a le adăuga acestora valoare, pentru ca trecutul să fie de folos prezentului și viitorului. Relicvele descoperite de noi și de alții sunt precum cărămida despre care vă vom vorbi astăzi - repere ale dezvoltării economice și sociale pe care au cunoscut-o aceste locuri, oricare ar fi ele. Sunt și etalonul după care putem măsura evoluția sau involuția. Sperăm ca într-o zi fiecare loc dintre cele amintite de noi să aibă un muzeu al lui, ca instituție de cultură menită inclusiv să sprijine turismul local. 

În luna aprilie a anului curent, v-am povestit că am găsit în curtea unde asociația noastră își are sediul din Fierbinți-Târg un cartuș de producție austriacă din Primul Război Mondial, rămas aici, îngropat în pământ, din perioada în care județul Ialomița și toată această parte a țării s-au aflat sub ocupație germană.
Ei bine, am făcut o nouă descoperire: în imagine, puteți vedea o cărămidă veche, marcată pe o parte cu inițialele "JMc ie", iar pe cealaltă parte având un logo cu două stele.
Am recurs la aceeași metodă de cercetare ca și în cazul cartușului fabricat în 1917, anume căutarea de referințe cu privire la elementele ștanțate, iar concluziile sunt următoarele:
- cel mai probabil, cărămida în cauză este de producție americană, fiind produsă de Jova Manufacturing Company, una dintre companiile care au alcătuit așa-numita "industrie a cărămizii de pe râul Hudson", zonă bogată în zăcăminte de lut din statul New York.
- sursele bibliografice consultate indică faptul că Jova Manufacturing Company a fost o afacere de familie, pornită în jurul anului 1880 (de familia Jova), dar susțin și că marca "JMC" ar fi fost folosită începând cu anul 1965, odată cu achiziționarea de către JMC a unei alte companii din apropiere, Hutton Brick Company. Anterior, compania a folosit și alte mărci: "JOVA" în 1884 și "JJJ" în 1900.
- pentru particula "i e" nu am găsit referințe, posibil să fie prescurtarea uzuală a expresiei latine "id est", anume "i.e." - "cu alte cuvinte", dar o asemenea apreciere e pur speculativă.
- pe verso-ul cărămizii este ștanțat un logo format din două stele cu cinci colțuri, pentru care iarăși nu am găsit referințe (o altă companie din aceeași zonă a folosit un logo cu o stea).
- culoarea roșiatică a cărămizii corespunde cu descrierea specifică a produselor realizate de industria cărămizii de pe râul Hudson (zăcămintele de lut aveau o anumită culoare gri-galbenă, care prin ardere devenea roșiatică).
- din punctul nostru de vedere, este destul de redusă probabilitatea ca o cărămidă americană să fi ajuns în România după anul 1965, în plină epocă comunistă. Prin contextualizare, considerăm că, mai degrabă, cărămida în cauză provine din perioada interbelică, iar ca argument avem în vedere că la același sediu al asociației există o sobă tot de producție americană, fabricată în anul 1930, la New York (ca și cărămida în cauză).