Sancțiunile impuse de Statele Unite companiei petroliere sârbe Naftna Industrija Srbije (NIS), controlată în mare parte de capitalul rusesc, au intrat oficial în vigoare pe 9 octombrie, după mai multe amânări succesive. NIS, care deține singura rafinărie din Serbia, se confruntă acum cu restricții care vizează blocarea tranzacțiilor financiare și comerciale cu instituții americane sau entități terțe. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu de sancțiuni menit să reducă veniturile companiilor energetice rusești și să limiteze finanțarea războiului din Ucraina. Președintele sârb Aleksandar Vučić a confirmat public faptul că acționarii ruși au invitat SUA să preia o participație de 11,3% în companie, premergător impunerii acestor sancțiuni. 

Compania NIS are o structură de acționariat dominată de Gazprom Neft, subsidiară a grupului Gazprom, care controlează 44,9% din titluri, în timp ce statul sârb deține aproape 30%. Decizia americană a fost justificată prin riscul secundar pe care îl reprezintă implicarea rusească în capitalul companiei. În ciuda încercărilor repetate ale NIS de a obține excluderea de pe lista de sancțiuni, procesul rămâne dificil și de lungă durată. Efectele măsurii sunt vizibile atât în sectorul energetic, cât și în cel financiar. Președintele Aleksandar Vučić, a atras atenția asupra riscurilor majore pentru sistemul bancar, subliniind că nicio instituție financiară nu va risca să încalce sancțiunile. Ca urmare, NIS a anunțat suspendarea plăților cu carduri internaționale la benzinării, acceptând doar cardurile emise în Serbia și numerarul. Deși compania afirmă că dispune de rezerve suficiente de țiței și că stațiile de alimentare rămân aprovizionate, analiștii avertizează că pe termen lung pot apărea dificultăți în aprovizionare și creșteri ale prețurilor.

Impactul se extinde și dincolo de granițele Serbiei. Operatorul croat de conducte Janaf estimează pierderi de 18 milioane de euro în acest an, având în vedere că livrările de petrol către NIS reprezentau o parte importantă a veniturilor sale. Totodată, o eventuală întrerupere a furnizărilor afectează și Bosnia și Herțegovina, unde rafinăria din Pančevo acoperă aproximativ 20% din necesarul de produse petroliere. În acest context, ministrul economiei din Croația, Ante Šušnjar, a declarat că Zagrebul este pregătit să analizeze o posibilă achiziție a NIS, pentru a proteja interesele Janaf și pentru a evita pierderi suplimentare. Oficialul a subliniat că nu există intenția de a domina piața de retail din Serbia, ci doar dorința de a asigura continuitatea cooperării economice.

Pe plan intern, NIS a raportat pierderi de aproape 30 de milioane de euro în prima jumătate a anului 2025, ceea ce evidențiază dificultățile generate de sancțiuni. Președintele Vučić a respins varianta naționalizării companiei, reafirmând că Serbia nu va participa la confiscarea
proprietăților rusești. În pofida presiunilor externe, Belgradul își menține relațiile apropiate cu Moscova, chiar dacă acest lucru complică parcursul său european. Situația scoate în evidență gradul ridicat de dependență energetică a Serbiei față de Rusia și tensiunile dintre obiectivele economice imediate și aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană. Sancțiunile americane împotriva NIS nu reprezintă doar o problemă comercială, ci și un test de echilibru geopolitic pentru Serbia și statele vecine.

sursa fotografiei: Unsplash.