Valul de proteste care a început în Serbia în noiembrie 2024 a intrat într-o fază critică, după ce, din august, confruntările dintre manifestanți și forțele de ordine au devenit aproape zilnice. Totul a pornit din orașele nordice Vrbas și Backa Palanka, unde primele incidente violente au declanșat demonstrații în zeci de localități, inclusiv la Belgrad, pe fondul acuzațiilor de brutalitate polițienească.

Studenții și tinerii sunt în prim-planul acestor proteste. „Patru sau cinci polițiști m-au bătut și mi-au împins capul de beton”, a povestit Dusan Cvetkovic, student la fizică, arestat la Belgrad pe 14 august, în timpul unei manifestații antiguvernamentale. Ministerul de Interne nu a negat acuzațiile, dar nici nu a comentat incidentele semnalate. Tensiunile au crescut după apariția unui videoclip în care tineri reținuți la Novi Sad apar în genunchi în fața polițiștilor, imagini difuzate inițial chiar de presa pro-guvernamentală. Cvetkovic susține că a fost transportat într-o mașină neinscripționată, dus într-un garaj și bătut, rămânând cu vânătăi pe față. Atmosfera s-a inflamat și mai mult după ce susținători ai Partidului Progresist Sârb (SNS) au agresat protestatari pașnici, iar în unele orașe – precum Valjevo – manifestanții au vandalizat sedii ale SNS și ale Partidului Radical Sârb, condus de Vojislav Seselj, mentorul politic al președintelui Aleksandar Vucic.

Originea mișcării de contestare se leagă de tragedia din noiembrie 2024, când prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad a provocat moartea a 16 oameni. Incidentul, atribuit corupției și lucrărilor de proastă calitate la un proiect emblematic realizat cu firme chinezești, a generat furia opiniei publice. Facultățile din Belgrad, Novi Sad, Niș și alte centre universitare au fost blocate de studenți, sprijiniți de majoritatea cadrelor didactice, în cel mai amplu val de proteste de la căderea lui Slobodan Milošević în 2000. Inițial, revendicările vizau doar responsabilitatea pentru tragedie și pedepsirea agresorilor din atacurile asupra studenților. Însă, pe măsură ce lunile au trecut, mișcarea s-a radicalizat, iar din luna mai au fost cerute alegeri anticipate. Vucic, la putere din 2014 și reales în 2022, a refuzat constant,
acuzând un complot străin împotriva sa. Guvernul a încercat să atenueze presiunea prin publicarea a mii de documente legate de reconstrucția din Novi Sad și prin remaniere – schimbarea premierului și arestarea unor foști miniștri. Criticii spun însă că transparența este doar aparentă, iar corupția rămâne endemică.

În ultimele săptămâni, protestele au degenerat în violențe. La Novi Sad, pe 6 septembrie, poliția a dispersat cu gaze lacrimogene și grenade acustice o demonstrație masivă condusă de studenți, după ce un grup a aruncat cu petarde și sticle. Ministerul de Interne a anunțat 42 de arestări și 13 polițiști răniți. Nu există date oficiale privind numărul civililor sau jurnaliștilor agresați, deși relatări din teren indică faptul că forțele de ordine au atacat reporteri identificați clar cu veste inscripționate „PRESS”. În pofida escaladării tensiunilor, protestele nu dau semne că s-ar opri. După luni de nemulțumire continuă, Serbia se află într-un punct de răscruce: furia față de corupție și impunitate a atins cote nemaiîntâlnite, iar președintele Vucic, pentru prima dată în 12 ani, se confruntă cu o rezistență socială autentică – dar lipsită de o coordonare politică puternică. Singurul nucleu coerent rămâne mișcarea studențească, o generație care deja și-a sacrificat un an de studii în numele unei schimbări pe care o consideră vitală pentru viitorul țării.

sursa fotografiei: Euronews